marți, 31 ianuarie 2012

Viata si vremurile lui Adi N.

Dragutza, se poate, rogu-te, cand ma aplec dupa sapunul acesta, sa-mi numeri si mie ouale?

Luna, satelit american

Newt Gingrich, candidat cu a 2-a sansa la nominalizarea republicana pentru alegerile prezidentiale de peste Ocean, a declarat ca, la finalul celui de-al doilea mandat ca presedinte (hehe!) Statele Unite se vor mandri cu un nou stat, Luna. Probabil ca pana la al saptelea mandat al sau sa anexeze Soarele, Jupiter, cativa meteoriti, Planeta de Aur a Mesopotamiei care vine odata la 2000 de ani, Lichtenstein, Death Star, Borgia (adica planeta borgilor), Borgia (familia) si Pluto- dar asa din ambitie.

joi, 26 ianuarie 2012

Studiu de impact RMGC (vs Brasov)

Un studiu pe FB (lumea aia virtuala care nu e World of Warcraft) de S. Sturdza si P. Bortnowski.

miercuri, 25 ianuarie 2012

Cod portocaliu de ninsori

Pe vremea comunistilor din URSS se punea balet cand se schimba conducerea tarii.

Republica Revolutionara Brasov

Ca sa pateasca la fel ca data trecuta in 1989, brasovenii s-au strans in Piata Sfatului, la fantana, sa-si faca foto fata-profil pentru a se inscrie in "Asociatia Protestatarilor 2012". Ca sa fie clar cine a fost prezent si cine nu atunci cand o sa se dea subventiile, terenurile si alte privilegii de revolutionar-protestatar peste un an, maxim doi. (Asociatia s-a declarat apolitica, primul memrbu fiind un consilier PNL). Mai multe aici.

luni, 23 ianuarie 2012

Moarte pe Facebook

Fara sa-si dea seama FB a construit un nou tip de protestatar: protestatarul singuratic. Pe FB fiecare user se defineste prin prieteni, preferinte muzicale, cinematografice, fotografice dar si politice. Cand ajungem aici, X e de stanga precum Y, dar lui X ii place Lady Gaga iar lui Y ii place Metallica, facand ca X si Y sa fie intr-un fel incompatibili social. Deci, ceea ce ne separa sunt nuantele: mici defecte, mici placeri, mici moralitati sau compromisuri, de care in final suntem mandri pentru ca ne fac sa fim ceea ce credem ca suntem.

Si ajung la "revolutia" actuala. Discrepanta mesajelor (nu doar pe FB ci si in viata reala) releva ca oamenii sunt intradevar precum niste fire de nisip: stransi intr-un pumn nu se unesc ci raman doar un pumn de nisip, fiindca le lipseste catalizatorul. Nu mai exista gloata/ hoarda/ masa mare de oameni de acum 20 de ani, care aveau un singur tel pentru ca abia s-au cunoscut iar numitorul comun a prelevat, constiinta sociala fiind mai mare decat constiinta individuala in acele momente.

In Piata Universitatii am vazut oameni care se fereau unii de ceilalti, se separau in grupuri mici (ultrasi, anti-basescieni, anti-politicieni, revolutionari vechi) si nu a vazut o masa compacta de oameni. La fel, duminca seara am fost in Mall unde se gasea "adevarata" Romanie, la coada la MacDonalds, in cabinele de proba de H&M sau pe scaunele comfortabile de la cinema (mult mai multi decat in Piata). Si ei erau tot niste indivizi care se feresc unii de ceilalti, mergand in grupuri mici cu alegeri diferite (Camper vs Bling-bling, braseria Paul vs Fornetti, Carturesti vs Libertatea).

Si un exemplu: SouthPark 1%


luni, 16 ianuarie 2012

Marillion - Live at Cardogan Hall

Cum am petrecut de revolutie

Fiind duminica, m-am trezit la ora 13:00 pentru ca sa deschid si celalalt calorifer electric (am totul pe electric - calorifere, plita, boiler, prajitor, smoothiemaker, breadmaker, frigider) si curentul a cedat brusc. Am sunat la echipa de interventie pe care m-am apucat sa o astept chiar si acum (e ora 0:09, a doua zi deja). Si-am incalecat pe-o sha si v-am spus povestea asha.

vineri, 13 ianuarie 2012

Recycle my ass

Dimineata, intersectie Grivitei cu Dacia, in micul triunghi verde (sic!) unde se gasesc 3 pubele colorate, era o masina de gunoi Rosal (de fapt o vagoneta) care incarca la greu. Bineinteles fara compartimente de sortare, fara know-how, doar 2 oameni grei intorcand cate un butoi ba cu plastic ba cu hartie ba cu sticla. Cand credeau ca au terminat, pe partea cealalta alergau doi batranei: ea cu ditamai cartoane de la vreo plasma ceva, el cu un pachet mare de peturi legate cu un celofan.
"Stati, nu plecati!" el o luase deja inainte, traversa strada pe rosu. "Unde le punem?". Gunoierul (sic!) se uita plictisit "Aruncati-le aici, hai mai repede ca ne grabim si noi!"

Deci, ca sa reformulez ce am vorbit zielele trecute cu domnul Sluga, toata reciclarea asta este o adormire lenta a populatiei, sa-si ocupe mintea cu treburi importante cum ar fi "salvarea Pamantului", "protejarea naturii" (chiar si in Bucuresti, da) in timp ce factorii decizionali (sic sic!) se ocupa cu lucruri marunte precum "salvarea economiei", "depasirea crizei" si altele.
Ne vedem pe campiile de panselute (bucuresti mult peste Paris la plantat panselute, victorie!)

miercuri, 11 ianuarie 2012

Carnage (7.3/10)

Jodie Foster isi revine actorices vorbind alaturi de Kate Winslet, neamtul din inglorious Basterdz si inca un comic care joaca bine de data asta, toti sub indemnul hitchcockian a lui Roman Polanski. O piesa de teatru pentru ecran mare. Vizionare placuta.